Petrecerea balerinei

Începând cu luna decembrie 2016, Ruxandra Ballet Studio a lansat un nou concept adresat copiilor, intitulat:

Petrecerea balerinei

tutu_much_fun

Ce oferim?

  • Concept & Implementare
  • Lecție de balet – profesoară balet
  • Craft
  • Fotografie
  • Playlist cu muzică adecvat temei alese (Spărgătorul de nuci, Frumoasa din padure adormită, Regatul de gheață, etc)

Ziua fetiței tale într-o sală de balet amenajată de sarbatoare, va fi memorabilă !

Petrecerea cu balerinute,poate incepe!

Angajare profesor de balet

Ruxandra Ballet Studio angajeaza personal în regim part-time pentru postul de profesor de balet.

Descriere post:

  • Predare cursuri de balet(dans clasic) pentru copii (vârste 4-12 ani), individuale sau de grup.
  • Comunicare constantă cu managerul asupra evoluției fiecărui copil și oricărui eveniment important.
  • Testare periodică a abilităților și cunoștințelor dobândite de copii în urma orelor urmate.
  • Crearea de spectacole, momente artistice.
  • Programul va fi flexibil, colaborarea va fi pentru început de câteva ore pe săptămână.

Cerințe:

  • Candidatul trebuie să fie persoana agreabilă, calmă, dedicată activității școlii, răbdătoare cu cei mici.
  • Candidatul trebuie să aibă simtul umorului și bună dispoziție.
  • Absolvent de liceu de coregrafie sau orice altă instituție de profil din țară sau străinătate.
  • Aptitudini pedagogice (îndemânare, experiență în lucrul cu copiii).
  • De preferat experiență de scenă (operă, teatru, televiziune).
  • De preferat să fie înregistrat ca persoană fizică autorizată (PFA).

Ofertă (bonusuri, beneficii)

  • Salariul se negociază cu fiecare candidat în parte în funcție de pregătirea și experiența acestuia.

[vfb id=10]

Festivalul Integrarii, editia a IX-a

In perioada 24 – 25 mai 2014, pe scena Palatului National al Copiilor din Capitala, a avut loc editia de vara a Festivalului CONIL Fest – Festivalul Integrarii, editia a IX-a!


Evenimentul este organizat de Asociatia CONIL, in parteneriat cu Primaria Sectorului 5 Bucuresti si ISMB.

Ruxandra Ballet Studio a facut parte din programul bogat al festivalului, ce a inclus pe langa balet si muzica, dansuri, scenete de teatru, momente de actorie sau de marionete, gimnastica aerobica etc.

 

Romania in 1964

Un documentar de acum exact cinci decenii, realizat de britanici, prezintă România drept o ţară comunistă atipică. Realizatorii ne apreciază staţiunile, oamenii şi stilul de viaţă de la sate.

Imaginile care fac cinste României sunt din renumita colecţie British Pathe, care a decis să publice toate filmuleţele din arhiva sa pe Youtube.

Realizatorii reportajului sunt suprinşi de cum arată oraşele şi staţiunile turistice în “acest stat izolat, de după Cortina de Fier”. Bucureştiul este asemănat cu Parisul, iar Mamaia este considerată o staţiune turistică cum sunt cele de la Mediterană.

Documentarul prezintă atât viaţa oamenilor de la ţară, preocupaţi cu cultivarea cerealelor şi creşterea animalelor, cât şi viaţa în oraşe. Un accent deosebit este pus pe latura turistică a României: este prezentat frumosul telescaun din Poiana Braşov, litoralul, Carpaţii şi mănăstirile Bucovinei.

Martha Graham

Martha Graham (n. 11 mai 1894, Pittsburgh, SUA – d. 1 aprilie 1991, New York City, SUA) a fost o dansatoare-coregrafă americană privită ca unul din pionierii dansului modern, a cărei influență asupra dansului poate fi comparată cu influența pe care a avut-o Stravinsky asupra muzicii, Picasso asupra artei , sau Frank Lloyd Wright în arhitectură.

Graham a fost o interpretă de stimulare, o coregrafă de miscari uluitoare.

Ea a inventat un nou limbaj al miscărilor, și l-a folosit pentru a descoperi pasiunea, furia și extazul comune experienței umane.

Ea a dansat și a făcut coregrafie timp de peste șaptezeci de ani, în acest timp a fost primul dansator care a dat un spectacol la Casa Albă, primul dansator care a călătorit în străinătate, ca ambasador cultural, precum și primul dansator care a primi cel mai mare premiu civil ale SUA: Medalia Prezițiala de Libertate.

 


Dansul academic

Varsta de aur a dansului clasic este integrata intr-un context artistic marcat de romantismul din artele plastice, literatura si muzica. Astfel, baletul beneficiaza nu numai de inovatii tehnice, ci si de elaborarea de subiecte legate de lumea feerica, ireala, fantastica. Personajele supranaturale sunt interpretate de balerine ce dau impresia ca plutesc pe scena. Scenografia creeaza iluzia zborului, costumele facand loc relevé-urilor in poante si sariturilor ample (sissonnesgrand jeté). Toate aceste elemente vor deveni caracteristica dominanta a baletului romantic, care se va stinge la sfarsitul secolului al XIX-lea.
In anii 1870, in Rusia, Marius Petipa va pune bazele unui nou stil: dansul academic. Imbinand virtuozitatea italiana cu dramaturgia si creand o legatura stransa intre dans si muzica, Petipa organizeaza baletul dupa reguli stricte. Forma baletului este redefinita, prin variatiile concepute pentru celebrele danseuses étoiles.

Philippe Taglioni (1777-1871, Franta), La Sylphide (1832) Reprezentata pentru prima data la Opera din Paris, in martie 1832, creatiea marcheaza momentul de nastere a baletului romantic. Pe un libret ce aduce in prim-plan povestea imposibila de iubire dintre un tanar scotian si un spirit al padurii (o silfida), coregraful exploateaza un registru nou: supranaturalul si opozitia dintre lumea reala si universul imaginar. Fiica sa, Marie Taglioni (1804-1884), este prima balerina care poarta pe scena rochia usoara din muselina alba, imaginata de pictorul Eugène Lamy. Tot Marie Taglioni este prima balerina care danseaza in poante, parand sa sfideze legile gravitatiei. In 1836, August Bournonville monteaza propria versiune de La Sylphide pentru Baletul regal danez, rolul titular fiindu-i incredintat prim-balerinei Lucille Grahn (1819-1907).

Jean Coralli (1779-1854, Franta) si Jules Perrot (1810-192, Franta), Giselle sau Les Wilis (1841) Libretistul capodoperei baletului romantic (creata pe muzica lui Adolphe Adam), Théophile Gautier, s-a inspirat dintr-o balada a poetului german Heinrich Heine, pentru a spune povestea iubirii ce depaseste granitele vietii. Baletul contine toate elementele romantismului: confruntarea celor doua lumi, iubirea tragica, virtuozitate tehnica, un rol care transforma balerina intr-o fiinta ireala si ideala, aproape intangibila. Desi coregrafia ii apartine in majoritate lui Coralli, variatiile prim-balerinei Carlotta Grisi (1819-1899), prima interpreta a eroinei, poarta semnatura lui Perrot. De-acum inainte, partenerului ii revine sarcina de a o pune in evidenta pe balerina, rolul sau devenind oarecum secundar.
August Bournonville (1805-1879, Danemarca), Napoli (1842) Dupa ce studiaza dansul la Paris, cu Vestris, Bournonville se stabileste in Danemarca, unde va impune stilul francez. In acest balet, ambianta unei serbari pastorale este pretextul pentru un spectacol plin de dinamism. Depasind limitele impuse de scena à l’italienne, in care dansatorul trebuie sa fie permanent orientat cu fata catre public, coregrafia gandita de Bournonville exploateaza spatiul multidirectional. Intr-un moment in care scoala franceza este eclipsata de scoala rusa, Bournonville va pastra aceasta mostenire, preferand stilul francez academismului rus.
Arthur Saint-Lé0n (1821-1870, Franta), Coppélia sau La Fille aux yeux d’émail (1870) Baletul pe muzica de Léo Délibes (1836-1891) a fost reprezentat in premiera la Opera din Paris, in mai 1870. Desi persista caracterul supranatural (dorinta mesterului Coppélius de a da viata papusii mult iubite), povestea este imbogatita cu dansuri traditionale si populare. Coppélia este un balet situat la granita dintre romantism si academism. Prezenta unei femei deghizate in rol masculin marcheaza suprematia balerinei.

Marius Petipa (1818-1910, Franta), Frumoasa din padurea adormita (1870) Coregraful Marius Petipa l-a rugat pe Piotr Ilici Ceaikovski sa compuna muzica pentru un balet a carui inlantuire de tablouri era deja gandita. Plecand de la povestea lui Perrault, Petipa a construit un balet in care este privilegiat dansul pur, pus in slujba virtuozitatii balerinei.
Lev Ivanov (1834-1901, Rusia), Spargatorul de nuci (1892) Inspirat de povestea lui Hoffmann, baletul creat la Sankt Petersburg reia elementele care au asigurat triumful Frumoasei din padurea adormita: un subiect simplu care imbina fantasticul si visul cu o poveste de iubire concentrata in jurul unei figuri princiare. Elementele de virtuozitate tehnica, specifice stilului italian, devin caracteristica dominanta a baletului academic. Inca de la inceput, Frumoasa s-a inscris in repertoriul universal de balet ca un apogeu al artei dansului clasic.

Marius Petipa si Lev Ivanov, Lacul lebedelor (1895) Reprezentat mai intai la Moscova, la Teatrul Bolshoi, in 1877, baletul lui Ceaikovski este reluat la Sankt Petersburg de Petipa si Ivanov, intr-o noua versiune coregrafica. Baletul considerat capodopera stilului academic rus imbina scenele de actiune cu momentele romantice, dansurile de caracter, scenele de ansamblu si variatiile clasice ce necesita o virtuozitate cu totul deosebita. Lacul lebedelor le permite prim-balerinelor sa straluceasca intr-un rol feminin dublu, extrem de complex (Odette/Odilia).
(Sursa: http://baletlasuperlativ.wordpress.com)

Anna Pavlova

Anna Pavlova era deja o balerina cunoscuta a Teatrului Mariinski din Sankt Petersburg atunci cand Mihail Fokin a creat pentru ea, în anul 1905, solo-ul „Moartea lebedei“, pe muzica din „Carnavalul animalelor“ de Camille Saint-Saëns. Iar baletul acesta incredibil de trist, despre viata, în ultimele ei clipe, despre moartea careia i te predai, a devenit emblema Annei. si-apoi a devenit etern. Ca si Pavlova. Balerina cu majuscule.

Un film mut din 1925, caruia i s-a aplicat apoi sunet, cateva costume si perechi de poante, programe de spectacol, fotografii cu Anna pe scena si cu Anna îmbratisand o lebada, la resedinta londoneza cu nume poetic „Casa cu iedera“… În urma balerinei care a murit în ianuarie 1931, aproape de cea de-a cincizecea aniversare, au ramas mai multe lucruri concrete, palpabile. Mostenirea ei cea mai mare e însa un dans de nici doua minute; un abur, o tristete acaparatoare, niste brate care falfaie în aer si care vor sa atinga orizontul; si care cad si se retrag apoi usor spre piept, în abandon. Pentru ca „Moartea lebedei“, care a intrat în istorie sub denumirea de „Dansul Pavlovei“, nu e despre o balerina care reuseste sa întruchipeze o lebada muribunda; ci e un dans despre fragilitatea vietii, despre lupta de la sfarsit si despre moarte; iar lebada e doar o metafora. E un balet tulburator, care-a a împlinit deja centenarul. si care, în 1905, la momentul aparitiei, revolutiona din temelii dansul clasic imperial rusesc.

Gratie si eleganta într-o era dominata de tehnica si executii acrobatice

Anna Pavlova avea atunci 24 de ani. Era Première Danseuse la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg si fusese deja Giselle în baletul cu acelasi nume; criticii spun si astazi ca n-a fost nicicand o Giselle mai convingatoare decat ea. Dar pana la gloria începutului de secol XX si pana la grupurile de admiratori ai dansatoarei, care se numeau chiar asa, „pavlovati“, si care pandeau orice reprezentatie a ei, Annei îi fusese dificil sa se impuna.

Mainile lungi, picioarele sever arcuite, gleznele subtiri, prea subtiri, au facut ca prima tentativa de a se înscrie, cand avea 8 ani, la scoala Imperiala de Balet din oras, sa fie un esec. Avea o înfatisare „bolnavicioasa” – i s-a spus mamei. Doi ani mai tarziu a fost admisa; dar nu semana deloc cu balerinele timpului, solide, cu trup compact, musculos. I se spunea, simplu, „Matura” si Anna însasi se înfuria teribil atunci cand elemente cheie, care-i solicitau muschii, nu-i ieseau. Baletul acelor vremuri era mai mult o chestiune de tehnica, de executie acrobatica, privilegiind picioarele si nu corpul în întregime. Anna, subtire, delicata, facea cu greu fata cerintelor. Publicul îi iubea însa aparitiile surprinzatoare, iar profesorul Pavel Gerdt, dupa esecul de a realiza mai multe întoarceri fuetté una dupa alta, i-a spus categoric: „Te implor sa nu mai încerci niciodata sa-i imiti pe cei care sunt fizic mai puternici decat tine. Tu trebuie sa întelegi ca atuurile tale sunt eleganta si fragilitatea. Trebuie sa dansezi în asa fel încat sa scoti la suprafata aceste rare calitati ale tale; nu sa încerci sa castigi aprecierea prin artificii acrobatice“. Aceasta, într-o vreme cand Pierina Legnani, Prima Ballerina Assoluta a teatrelor imperiale, reusea sa faca nu mai putin de 32 de întoarceri consecutive pe poante…

„A fost aproape o improvizatie“

În 1905, cand Pavlova i-a cerut lui Mihai Fokin sa-i creeze un solo pentru o gala din luna decembrie, de la Sankt Petersburg, coregraful credea si el ca baletul trebuie sa se schimbe; e imperios sa se schimbe. I-a sugerat Annei bucata „Lebada“, la violoncel, din „Carnavalul animalelor“ a lui Saint-Saëns si a conceput un balet care i s-a potrivit ca o manusa firavei dansatoare. În august 1931, la cateva luni dupa moartea Pavlovei, Fokin rememora crearea dansului într-un articol din revista „Dance Magazin“: „A fost aproape o improvizatie. Am dansat în fata ei, ea era chiar în spate. Apoi ea a dansat iar eu m-am plimbat în jurul ei, curbandu-i bratele si corectand detalii ale pozei. Înainte de aceasta compozitie, fusesem acuzat ca privilegiez dansul fara poante, ca resping dansul pe varfuri în general. Moartea lebedei fost raspunsul meu la aceste critici (n.a. – cea mai mare parte a baletului e pe poante). Acest dans a devenit simbolul noului balet rus. A fost o combinatie de tehnica si expresivitate; o dovada ca dansul poate si trebuie sa satisfaca nu numai ochiul, dar, prin intermediul ochiului, sa patrunda în suflet”.

Trei ani mai tarziu, Fokin detalia: „Asa scurt cum e, dansul a fost revolutionar atunci si a ilustrat admirabil tranzitia de la vechi la nou, pentru ca am folosit tehnica specifica vechiului balet si costumul traditional, iar o tehnica bine dezvoltata e necesara, dar scopul dansului nu e acela de a etala aceasta tehnica, ci de a crea simbolul luptei eterne din timpul vietii, simbolul a ceea ce e muritor. E un dans al întregului corp, nu numai al membrelor; el implica nu doar ochiul, dar si emotiile, imaginatia”. Un dans pe care Anna Pavlova l-a facut celebru, prezentandu-l – spune legenda dansatoarei – de aproximativ 4.000 de ori în spectacole din lumea larga. Pentru ca Anna Pavlova a fost nu numai una dintre cele mai mari balerine ale tuturor timpurilor; a fost si cea mai buna ambasadoare a dansului clasic. Prima balerina care a cutreierat lumea, cu propria companie, ca sa popularizeze baletul, sa-l faca accesibil, sa-i creeze o audienta; cea mai „plimbata“ dintre artistii moderni, de vreme ce se spune c-ar fi acoperit mai mult de 500.000 de kilometri cu spectacolele sale. A dus baletul peste tot, în sali luxoase si mai putin luxoase din Europa, America de Nord, America de Sud, Africa de Sud si Asia, a dansat în fata regilor si a reginelor, ea însasi o regina. Odata, în Mexic, a dansat într-o arena de corida; 36.000 de oameni au asteptat-o. Sublima Pavlova, i s-a spus. Incomparabila Pavlova. Pavlova universala, caci din 1913 încolo, de cand s-a mutat oficial la Londra, n-a mai fost a imperiului, a fost a lumii.

 

Un reflector a luminat locul gol

Spectacolele în afara granitelor debutasera înca din 1907, cu un turneu european la Riga, Stockholm, Copenhaga, Berlin si Praga. si continuasera, în 1909, la Paris, cu prezenta în faimoasele Balete Ruse ale lui Serghei Diaghilev, în care partener l-a avut pe Nijinski, Vaslav Nijinski. Un an mai tarziu, Anna a fost la New York, la Opera Metropolitana, în rolul Coppeliei, alaturi de Mihail Mordkin. Repertoriul ei era clasic – Giselle, Frumoasa din padurea adormita, Don Quijote, Moartea lebedei...; Annei nu-i placeau inovatiile, nu le întelegea rostul. Asa ca atunci cand Mihail Fokin a creat, cu Pavlova în minte, coregrafia „Pasarii de foc“, a refuzat sa o danseze; n-a putut sa-si apropie muzica lui Stravinski.

Viata Annei a fost un lung sir de turnee, de spectacole – asta e clar. si-n avanpremiera unui spectacol, la Haga, în Olanda, a si strans pentru ultima data bratele deasupra pieptului, ca-n „Moartea lebedei“. Era în hotelul Des Indes, în ianuarie 1931, cu pneumonie si pleurezie, cand a cerut sa i se aduca alaturi costumul lebedei. „Interpretati ultima masura foarte bland“, se zice c-ar fi spus. si-n seara spectacolului, nimeni n-a înlocuit-o; un reflector a luminat locul gol. Era primul spectacol de la care Anna lipsea.

ESDU DanceStar

ESDU anunta cu deosebita placere ca, turneul de calificare, DanceStar Romania 2013 , pentru marea finala DanceStar World Dance Masters 2013, care v-a avea loc in perioada 15 – 19 Mai 2013 in minunata Laguna Resort din Croatia(Intersport Center and Žatika Hall), va asteapta.

DanceStar Romania 2013 are loc pe date de 23.02. 2013 la Palatul National al Copiilor(Bulevardul Tineretului 8-10, Bucuresti).

Taxe de participare

– solo: -150 lei
– duo/trio: -97,50 lei
– group/formatii: -67.50 lei
Taxele de concurs se achita pe concurent/pe dans.

Alte informatii gasiti pe http://www.esdu.org/dancestar/romania


Concursul DWC

“Ruxandra Ballet Studio” ofera posibilatea copiilor inscrisi la cursurile de balet de a participa, la “Concursul Dance World Cup”, sectiunea balet clasic, contemporan si modern.

Finala Dance World Cup 2013 va fi la BRIGHTON, ANGLIA intre 1 Iulie 2013 si 6 Iulie 2013

 

Taxe de participare

Conform regulilor DWC Limited, toti participantii la concursul de calificare vor trebui sa plateasca taxa de membru DWC, in valoare de 5 euro (platibili in lei, la cursul zilei)
SOLO : 125 LEI
DUET/TRIO : 80 LEI /pentru fiecare participant si dans in care participä
CVARTET (4 dansatori) : 60 LEI/pentru fiecare participant si dans in care participä
GRUP (minim 5 dansatori) : 50 LEI/pentru fiecare participant si dans in care participä

Alte informatii gasiti pe http://www.romaniadance.com/index.php?page=regulament#taxe

Balerine celebre

Balerinele si-au adaugat propriile amprente asupra acestei forme de dans, care taie respiratia si e prin natura sa extrem de gratios.

Baletul este un dans de interpretare, efectuat in tandem cu muzica clasica. Este extrem de tehnic si are propriul sau jargon. Necesita mult exercitiu si munca pentru a excela pe scena. Cele mai faimoase balerine si-au castigat renumele mondial si prin talent si gratie, dar si prin extrem de multa munca si dedicatie. Iata care sunt acestea:

Anna Pavlova

S-a nascut la 12 februarie 1881 in Sankt Petersburg, si fara indoiala, este una dintre cele mai populare balerine. Fiind artista principala a Baletului Imperial Rus, Pavlova este cunoscuta in special pentru rolul „Moartea lebedei”. Impreuna cu compania sa, a fost prima balerina care a facut turul lumii! A fost distinsa cu premiul Premiere Danseuse in 1905, si in cele din urma cu prestigiosul Prima Ballerina in 1906, dupa o interpretare rasunatoare in Giselle. In ultimii anii, Anna Pavlova s-a mutat in Anglia si a avut o influenta profunda asupra baletului englez.

Anna Pavlova

Alicia Markova

Nascuta in 1910, se poate spune ca Alicia Markova a fost contemporana cu Pavlova. Markova a fost renumita ca fiind una dintre cele mai mari balerine a vremii sale. A fost cunoscuta sub numele de Dame Alicia Markova si este una dintre cele doua dansatoare britanice care a primit titlul de prima balerina assoluta. Nu e de mirare ca a fost una dintre cele mai bune din secolul 20. Dupa ce s-a retras de pe scena baletului profesionist, si-a impartasit talentul si invataturile minunatului ei dans cu elevii sai. A murit in 2004 in urma unui accident vascular cerebral.

Alicia Markova

Margot Fonteyn

O alta balerina britanica, nascuta in 1919, dupa ce a facut parte din baletul Vic Wells, datorita competentelor sale fenomenale si munca grea depusa, a devenit parte din baleturile Giselle, Odette-Odile si Aurora. A facut un cuplu de mare succes cu Robert Helpmann, apoi cu Somes Michael, iar Rudolf Nureyev i-a fost un partener lui Fonteyn in mai multe balete. Au existat speculatii cu privire la relatia lor de dincolo de dans. Si ea a fost premiata cu distinctia de prima balerina assoluta.

Margot Fonteyn

Beryl Grey

S-a nascut in 1927, si a urcat pe scena baletului mai tarziu decat Fonteyn. A intrat in baletul Sadler Wells in anul 1941, iar la 15 ani, in 1942, a dansat Lacul lebedelor in intregime. Dame a Imperiului Britanic in 1988, vice-presedinta a Academiei Regale de Dans din 1980, presedinta a Societatii Imperiale de Dans si director al Baletului Regal din Birmingham sunt titlurile din palmarestul ei. Grey a fost decorata cu Ordinul Imperiului Britanic datorita contributiei sale la baletul englez.

Beryl Grey

Alicia Alonso

Balerina cubaneza s-a nascut in 1920 si si-a format o nisa distincta in domeniul de balet, fiind foarte dramatica si tehnica pana la capat. Si-a cizelat abilitatile de dansatoare in Scoala Americana de balet, dupa care a plecat in Anglia. In 1940, a revenit la American Ballet Theater si a facut parte din el pana in anul 1960. A facut un cuplu fabulos cu Youskevithc si este cel mai cunoscuta pentru rolul din Giselle! In 1950 si-a deschis propria scoala de balet si, ca prima balerina a vizitat China, URSS si o mare parte din Europa.

Alicia Alonso

Acestea au fost cele mai faimoase balerine ale secolului trecut, dar si dansatoare precum Marie Camargo, Svetlana Lunkina, Evelyn Hart, Peggy Hookham, Phyllis Spira si Galina Ulanova sunt alte stele care au stralucit pe scenele mondiale ale baletului.